Cum te înscrii

Pașii, pe rând

De la „mă gândesc” până la fular.

1. Vii sâmbătă Te prezinți la Centrul Don Orione și spui că vrei să vezi cum e. Nu anunți nimic dinainte dacă nu vrei. Vino în haine în care îți e indiferent dacă se murdăresc.
2. Vorbești cu un șef Cineva din Co.Ca. stă cu tine și cu părinții tăi zece minute: ce vârstă ai, la ce ramură te potrivești, ce urmează. Tot atunci puneți voi întrebările.
3. Stai câteva săptămâni Nimeni nu semnează nimic din prima. Vii de câteva ori, cunoști copiii, vezi cum arată o activitate pe ploaie, nu doar pe soare.
4. Intri într-o patrulă (sau într-o haită) De aici încolo ai un grup al tău, un șef de patrulă și un loc anume care e locul tău. Se completează formularele și acordul părinților.
5. Prima ieșire și prima tabără O zi întreagă în natură, apoi, când vine vremea ei, tabăra. Aici se leagă prieteniile pe bune.
6. Promisiunea Când ești gata — și hotărăști tu, nu calendarul — îți depui Promisiunea în fața întregii comunități și primești fularul.

Unde și când

Un singur lucru de reținut: sâmbătă după-amiază.

Ce întreabă părinții

Întrebările de mai jos revin aproape la fiecare familie nouă. E firesc.

Cât costă?

Întâlnirile de sâmbătă sunt gratuite. Ce costă sunt lucrurile care cer bani reali: uniforma, taberele (mâncare, transport, cazare unde e cazul) și, uneori, materiale. Sumele sunt ținute mici intenționat, iar niciun copil nu rămâne acasă din cauza banilor — spuneți-i unui șef, între patru ochi, și se rezolvă discret.

Topoare, cuțite, focuri — nu e periculos?

Ba da, dacă le dai unui copil nepregătit. De aceea nu se dau așa. Uneltele se învață în trepte, pe vârste: întâi le privești, apoi le porți, apoi le folosești supravegheat, apoi singur. Toporul are reguli fixe (zona de siguranță, teaca, poziția mâinilor) pe care le știe fiecare cercetaș înainte să atingă unul. Un copil care taie lemne la treisprezece ani sub supraveghere e mai în siguranță decât unul care descoperă singur un topor la douăzeci.

Trebuie să fim catolici?

Nu. Suntem o comunitate catolică, găzduită de Centrul Don Orione, iar credința face parte, pe față, din ce facem — rugăciunea de dimineață, Liturghia din tabără. Dar Legea spune „prietenii tuturor”, iar copiii din alte confesiuni, sau din familii care nu merg la biserică, sunt primiți exact ca toți ceilalți. Cerem respect pentru momentele de rugăciune, nu participare la ele.

Băieți și fete împreună?

Da. Comunitatea noastră e mixtă, așa cum a fost de la început — Lupișori și Mămăruțe, cercetași și cercetașe.

Copilul meu e timid și nu cunoaște pe nimeni.

Acesta e, de fapt, motivul cel mai bun să vină. Patrula are cinci-opt copii, nu treizeci, e condusă de un adolescent, nu de un profesor, și fiecare are un rol anume, cu nume. E mult mai ușor să intri într-un grup mic în care ai o slujbă clară decât într-o clasă în care trebuie să te remarci.

Cât timp ia, realist?

Trei ore sâmbăta, o ieșire de o zi din când în când, și tabăra. Pentru cei mari — Noviciat, Clan-Foc — se adaugă timpul de pregătire a activităților pentru cei mici, pentru că la un moment dat treci de partea cealaltă.

Și dacă nu-i place?

Atunci nu vine. Chiar așa de simplu. Nu există taxă de retragere, nici presiune; unii copii încearcă, stau două luni și își dau seama că nu e pentru ei. E un rezultat perfect acceptabil al unei încercări.

Dacă ai trecut de optsprezece ani

Se poate intra și pe partea cealaltă.

Comunitatea are nevoie constant de adulți care să dea câteva ore pe săptămână: șefi de unitate, oameni care se pricep la un meșteșug, părinți care ajută la logistica taberei, foști cercetași care s-au întors în oraș. Nu trebuie să fi fost cercetaș ca să începi — dar trebuie să fii dispus să înveți metoda, pentru că ea e ce facem.

Comunitatea șefilor se numește Co.Ca. Ea pregătește activitățile, răspunde de siguranță și ține grupul pe picioare de treizeci de ani încoace.

Până sâmbătă, joacă o zi de tabără

Cel mai bun mod de a-ți face o idee, de acasă.

Jocul de pe acest site e o zi de tabără de-a noastră în miniatură, construită pe aceleași reguli: ridici tabăra de la zero, aduni lemne și piatră, gătești, construiești din pari și frânghie, treci prin noduri, orientare și prim ajutor, faci curat după tine, duci la capăt fapta bună și aprinzi focul de seară.